În timpul Bursei Rotary pentru Pace, Branka Panic a lucrat ca consultant pe termen scurt la Banca Mondială, alăturându-se unei echipe care construia un model pentru a prezice probabilitatea foametei.

Beneficiile unui astfel de instrument erau evidente: „Dacă o anumită zonă va avea nevoie de alimente peste șase luni, peste 12 luni, putem pregăti ajutorul umanitar mai eficient”, spune Panic.

Dar au devenit clare și consecințele neintenționate ale punerii acelor informații la dispoziție. „Intenția noastră era să pregătim agențiile umanitare”, spune Panic. „Dar dacă, oferind acest semnal ca sursă deschisă, am informa de fapt guvernul sau orice parte aflată în război să atace intenționat această populație pentru că vede că există o vulnerabilitate?”

Exercițiul a ilustrat atât puterea, cât și pericolul utilizării unor astfel de tehnologii. A scos la iveală întrebări etice de care trebuie să ținem cont și sensibilitățile legate de analizarea datelor și distribuirea lor pe scară largă.

De asemenea, a motivat-o pe Panic, în vârstă de 42 de ani, să fondeze AI for Peace, un grup de reflecție dedicat unor astfel de probleme, precum și modului în care inteligența artificială are potențialul de a aduce beneficii păcii, securității și dezvoltării durabile. Ea a fost coautoare a unei cărți cu același nume.

Domeniile de interes ale organizației includ acțiunea umanitară (utilizarea IA pentru a salva vieți prin anticiparea și orientarea eforturilor de răspuns); drepturile omului și democrația (utilizarea IA pentru a identifica abuzurile asupra drepturilor omului și pentru a-i proteja pe apărătorii drepturilor omului); și securitatea umană (utilizarea IA pentru a proteja oamenii, precum și cercetarea potențialelor amenințări la adresa securității). Utilizarea pozitivă a tehnologiei IA poate consolida societățile și preveni conflictele încă de la început, spune Panic.

IA este deja folosită în negocierile de pace. Constructori ai păcii israelieni și palestinieni au folosit IA pentru a facilita dialoguri la scară largă menite să pună capăt conflictului din Gaza, spune ea. În unele zone de conflict, IA elimină barierele de limbă și dialect. „Folosim IA pentru a spune: «Stați puțin, avem de fapt o modalitate destul de simplă de a face ca vocile oamenilor să fie auzite în acest proces de pace.»”

AI for Peace lucrează cu constructori ai păcii pentru a le dezvolta cunoștințele și familiaritatea cu inteligența artificială, astfel încât să devină o voce activă în proiectarea, dezvoltarea și implementarea de noi aplicații, spune ea. „De asemenea, lucrăm cu oameni de știință din domeniul datelor, care destul de des nu s-au gândit niciodată înainte la consolidarea păcii, iar noi vrem ca și ei să devină puțin constructori ai păcii”, adaugă ea.

De fapt, Panic spune că toată lumea are capacitatea de a modela viitorul inteligenței artificiale și modul în care este folosită — nu doar experții și specialiștii în știința datelor. Deși poate părea intimidant să participe cei care nu sunt familiarizați cu tehnologia, este important ca persoane cu perspective diferite să aibă un cuvânt de spus, adaugă Panic. „Toată lumea trebuie să facă parte din această conversație”, spune ea. „Și rotarienii, de asemenea.”

Născută în Belgrad, Serbia, Panic a trăit conflictele din Balcani, o experiență care i-a modelat viziunea asupra lumii și a motivat-o să devină un constructor al păcii. Ea își amintește bombardamentele NATO asupra țării sale, când școala s-a oprit, iar oamenii au fost nevoiți să trăiască în subsoluri și adăposturi. „Aceste lucruri tind să lase urme”, spune ea. Pentru ea, acest lucru a transformat totul într-o misiune: să facă tot ce putea pentru a preveni ca oamenii să fie nevoiți să treacă prin conflicte similare. 

Panic a devenit activistă în timpul liceului, alăturându-se mișcării Otpor („Rezistența”) împotriva regimului autoritar al lui Slobodan Milošević, fost președinte al Serbiei și Iugoslaviei. Grupul organiza plimbări pașnice zilnice în semn de rezistență față de Milošević, care în cele din urmă a demisionat și a fost acuzat de crime de război comise în timpul războaielor iugoslave din anii 1990.

Totuși, ea subliniază că protestele din 1999 și 2000 aveau loc fără prea multă tehnologie. În schimb, mișcările de la firul ierbii ulterioare, cum ar fi Primăvara Arabă de la începutul anilor 2010, au putut beneficia de instrumente de social media pentru a se coordona. „Chiar la începutul interesului meu pentru tehnologie, am început să vedem cum rețelele sociale au fost folosite pentru a întări de fapt acest tip de activism”, adaugă ea. „Acest lucru a fost extrem de puternic.”