Runda de eliminare
Cancerul de col uterin poate fi oprit, iar Isabel Scarinci intenționează să dea lovitura decisivă în Alabama
by Sam Worley
1 Nov 2024Lily Mayner este pe punctul de a urca pe scenă și este emoționată: „Sunt foarte stresată acum”, spune ea, aproape vibrând de energie. O tânără de 17 ani, vorbăreață, care poartă blugi rupți și un inel în nas, Mayner urmează să vorbească la Back to School Bash, un eveniment anual din LaFayette, un orășel aproape de granița statului Alabama cu Georgia. Este sfârșitul lui iulie, cald și înnorat; copiii și părinții lor se plimbă între un castel gonflabil și un stand cu hot dog. Telefonul lui Mayner este aproape descărcat — o problemă, deoarece acolo își are discursul salvat. Dar transferă textul pe dispozitivul altcuiva, iar evenimentul continuă.
„Bună ziua tuturor”, spune Mayner unei mulțimi neatente. „Astăzi informăm oamenii despre un virus care este foarte răspândit în comunitatea noastră. Acest virus se numește papilomavirus uman. Știm că poate fi un subiect foarte dificil de abordat, dar astăzi este foarte important să vorbim despre el pentru a preveni îmbolnăvirea.”
HPV este o infecție cu transmitere sexuală foarte frecventă care poate provoca șase tipuri de cancer, inclusiv cancer de col uterin. Motivul pentru care Mayner vorbește despre acest subiect este că în Chambers County, unde se află LaFayette, se înregistrează cea mai mare rată a cancerului de col uterin din Alabama, stat care se află și el printre primele la nivel național atât în ceea ce privește incidența, cât și mortalitatea cauzată de această boală. Elevă în ultimul an de liceu și cu speranța de a deveni psihiatru, Mayner a făcut parte dintr-o clasă de științe ale sănătății care a lucrat pentru a schimba aceste cifre, fiind o parte a unui efort mai amplu dedicat opririi cancerului de col uterin în Alabama.
Imaginea reprezentativă a Operation Wipe Out este Isabel Scarinci, psiholog comportamental și vicepreședinte al Programului de Sănătate Globală și Rurală din cadrul Departamentului de Obstetrică și Ginecologie al UAB.
Credit foto: Charity Rachelle
HPV este o infecție cu transmitere sexuală foarte frecventă care poate provoca șase tipuri de cancer, inclusiv cancer de col uterin. Motivul pentru care Mayner vorbește despre acest subiect este că în comitatul Chambers, unde se află LaFayette, se înregistrează cea mai mare rată a cancerului de col uterin din Alabama, stat care se află și el aproape de primele locuri la nivel național atât în ceea ce privește incidența, cât și mortalitatea cauzată de această boală. Elevă în ultimul an de liceu și sperând să devină psihiatru, Mayner a făcut parte dintr-o clasă de științe ale sănătății care a lucrat pentru a schimba aceste cifre, fiind o parte dintr-un efort mai amplu dedicat opririi cancerului de col uterin în Alabama.
Depistat la timp, cancerul de col uterin este tratabil. Dar, mai mult decât atât, este prevenibil. În 2006, U.S. Food and Drug Administration a aprobat primul vaccin împotriva HPV, care putea fi administrat începând cu vârsta de 9 ani. Deoarece HPV provoacă practic aproape toate cazurile de cancer de col uterin, aceasta înseamnă că oamenii se pot imuniza, în esență, împotriva lui. „Chiar putem elimina un tip de cancer”, spune Nancy Wright, directoarea Diviziei de Prevenire și Control al Cancerului din cadrul Alabama Department of Public Health, care a instalat un stand la evenimentul Back to School Bash. „Este un miracol.”
Această perspectivă plină de speranță înseamnă că Alabama poate revendica un alt superlativ, mult mai luminos decât ratele ridicate de mortalitate: este primul stat din țară care a conceput un plan cuprinzător pentru eliminarea cancerului de col uterin. Lansat la nivel de stat în 2023, Operation Wipe Out este un efort de colaborare între Alabama Public Health Department, University of Alabama at Birmingham și diverși parteneri, inclusiv cluburile Rotary din Birmingham și LaFayette.
Imaginea inițiativei este Isabel Scarinci, psiholog specializat în comportament și vicepreședintă a Programului de Sănătate Globală și Rurală din cadrul Departamentului de Obstetrică și Ginecologie al UAB. În vârstă de șaizeci și doi de ani și membră a Rotary Club of Birmingham, Scarinci are o expertiză profundă în prevenirea cancerului; recent, a fost desemnată de American Cancer Society să conducă un grup de lucru care dezvoltă o strategie națională privind cancerul de col uterin. De asemenea, are o experiență personală profundă care arată cât de importantă este vaccinarea: fiind sugar la începutul anilor 1960, Scarinci a contractat poliomielita când o epidemie a lovit micul oraș brazilian în care a crescut. Când a mai crescut, mama ei a luat-o pe Scarinci — care, din cauza infecției, merge șchiopătând — din ușă în ușă, îndemnându-și vecinii să își vaccineze copiii împotriva bolii.
Acum, Scarinci este cea care răspândește mesajul, prin Operation Wipe Out, care se adresează mai multor categorii de public. Tinerii și părinții lor, insistă ea, trebuie să afle despre vaccinare. Înainte ca Operation Wipe Out să fie extins la nivel de stat, Scarinci a coordonat o versiune timpurie în comitatul Chambers, care a crescut rata vaccinării complete împotriva HPV în rândul elevilor din districtul școlar al comitatului la 60 la sută în 2024, inclusiv 82 la sută la unul dintre cele două licee. Rata generală de vaccinare la nivelul comitatului în 2023, pentru toți tinerii eligibili, a fost mult mai mică: doar aproximativ 30 la sută dintre cei cu vârste între 9 și 18 ani și-au completat vaccinurile împotriva HPV.
La un eveniment Operation Wipe Out din comitatul Chambers, Alabama, Scarinci a lucrat alături de un elev de liceu
Credit imagine: Sam Worley
La un eveniment Operation Wipe Out din Chambers County, Alabama, Scarinci a lucrat alături de Butch Busby de la Rotary Club of LaFayette. Credit imagine: Sam Worley
Între timp, femeile adulte au nevoie de testări regulate pentru a identifica modificările celulare înainte ca acestea să devină letale. La evenimentul Back to School Bash, Scarinci, purtând un tricou albastru Operation Wipe Out, stă la cortul clubului Rotary din LaFayette și încearcă să înscrie femei pentru programări la testare în cadrul unui viitor eveniment al unei clinici mobile. „Când a fost ultima dumneavoastră testare pentru depistarea cancerului de col uterin?”, întreabă ea o femeie care se oprește pe acolo. Îi explică femeii despre ce este vorba. „Oh, fată, lasă-mă să-ți spun”, spune ea. „Este singurul cancer pe care îl putem preveni cu adevărat.” O altă femeie, care are cu ea câțiva copii, are ceea ce par a fi urme de înțepături pe brațe. A supraviețuit cancerului de col uterin, îi spune ea lui Scarinci, care se oferă să o pună în legătură cu un grup de sprijin pentru supraviețuitoarele cancerului.
Scarinci face acest tip de muncă în comunități defavorizate din Alabama de zeci de ani. Un alt program pe care l-a inițiat a conectat mii de femei latino cu servicii de testare pentru cancer. Stând sub cort, Scarinci își amintește unul dintre primele evenimente în limba spaniolă pe care le-a organizat. Jumătate dintre persoanele care aveau programări pentru testare nu au mai venit. Soțul ei i-a spus: „De ce te consumi atât? Nu sunt interesate.”
Dar a doua zi dimineață a primit un telefon: una dintre puținele persoane care au venit la programare fusese diagnosticată cu cancer — într-un stadiu incipient, complet tratabil. Un zâmbet ironic îi apare pe față lui Scarinci: „Și am spus: OK, Doamne, am înțeles mesajul.”
O boală a sărăciei
Câteva zile mai târziu, în biroul ei din Birmingham, Scarinci încă se gândește la femeia cu urme de înțepături pe braț. Cea mai mare parte a cazurilor de cancer de col uterin este o „boală a sărăciei”, spune ea. Poate fi prevenit dacă oamenii au acces la vaccinare și la îngrijiri medicale de încredere. Acesta este și unul dintre motivele pentru care Alabama, un stat sărac și rural, cu o plasă de siguranță socială fragilă, a fost lovit atât de puternic. Pentru Scarinci, însă, Operation Wipe Out a început nu în Chambers County, ci peste ocean, în Sri Lanka, unde s-a implicat într-un proiect similar sponsorizat de Rotary Club of Birmingham.
În ultimii 75 de ani, înțelegerea medicală a cancerului de col uterin și a prognosticului său s-a schimbat radical. „Înainte de Al Doilea Război Mondial, mai multe femei din această țară mureau din cauza cancerului de col uterin [și uterin] decât din cauza cancerului de sân”, spune Warner Huh, oncolog ginecologic care conduce departamentul OB-GYN al UAB. Anii 1940 au adus adoptarea pe scară largă a testului Papanicolau, un test care colectează celule de la nivelul colului uterin pentru a le detecta pe cele potențial canceroase. Dar abia în jurul începutului secolului XXI medicii au ajuns să înțeleagă mai profund relația dintre HPV și cancerul de col uterin — și apoi, odată cu vaccinul HPV, mijlocul de a rupe această legătură. „În anii 2000, oamenii au început să facă legătura”, spune Huh. „Dacă facem screening bine, cu un test mai bun, și vaccinăm, există foarte puține motive pentru care vreo femeie ar trebui să dezvolte cancer de col uterin.”
În 2018, Organizația Mondială a Sănătății a lansat o inițiativă globală pentru eradicarea cancerului de col uterin. În același an, înainte ca Scarinci să se alăture Rotary, ea și un coleg, oncologul Edward E. Partridge, care făcea parte din Rotary Club of Birmingham, au început să discute cu colegii lui din club despre colaborarea cu parteneri din Sri Lanka pentru propriul lor proiect. Sri Lanka este o insulă mică, iar oamenii de acolo sunt relativ bine educați, au considerat cei doi. „Am spus: Aceasta este o oportunitate”, își amintește Scarinci. „Aceasta este o țară care poate elimina cancerul de col uterin.” Ea și Partridge au sugerat ca Ministerul Sănătății al țării să intensifice vaccinarea în copilărie și să își revizuiască ghidurile de screening, folosind nu doar teste Papanicolau, ci și teste pentru infecția cu HPV.
Dar nu au comunicat acest lucru direct. „Cred că multe guverne vor resimți influența Statelor Unite ca pe o ingerință”, spune Scarinci. În schimb, ea subliniază o abordare holistică a sănătății publice. Numai medicii și guvernele nu pot vindeca societatea; au nevoie de susținerea oamenilor care alcătuiesc acea societate și a instituțiilor care pot crea legături sociale, precum clubul Rotary local. Scarinci putea oferi „strategii bazate pe dovezi”; urma ca cei din Sri Lanka să ducă aceste informații guvernului lor.
Campaniile de vaccinare nu sunt o noutate pentru Rotary. OMS a introdus un program global de imunizare în 1974, care viza șase boli prevenibile prin vaccinare la copii, inclusiv poliomielita. Dar la un deceniu după aceea, poliomielita încă paraliza o mie de copii pe zi la nivel mondial. Tehnologia exista pentru a combate boala, dar guvernele aveau nevoie de societatea civilă pentru a consolida accesul la vaccin și a construi încrederea în acesta. Lansată în 1988, Inițiativa Globală pentru Eradicarea Poliomielitei a inclus organisme guvernamentale și neguvernamentale, printre care Rotary International a avut un rol principal. Potrivit GPEI, rata globală a poliomielitei a scăzut cu 99,9 la sută de la începutul proiectului.
Lumea de astăzi se află într-o poziție similară în ceea ce privește cancerul de col uterin: tehnologia există; boala poate fi eliminată. Dar Scarinci pune întrebarea la care trebuie răspuns mai întâi înainte ca toate acestea să se poată întâmpla: „Cum putem pune aceste instrumente în mâinile celor care au cea mai mare nevoie de ele?”
Ca Rotaractor în Brazilia, Scarinci, o supraviețuitoare a poliomielitei, administrează vaccinul antipolio în 1985.
Prin amabilitatea lui Isabel Scarinci
Din cauza Sri Lankăi, Scarinci — care, în tinerețe, în Brazilia, fusese membră Rotaract — a ajuns să se alăture Clubului Rotary din Birmingham. Totuși, în ciuda succesului ei în această țară din Asia de Sud, ceva o măcina. În 2019, l-a abordat pe Philippe Lathrop, pe atunci președintele clubului ei. „I-am spus: Mă simt ca o impostoare”, își amintește ea. „Noi lucrăm aici, în Sri Lanka, și ne felicităm singuri, când avem o problemă chiar aici.”
„Bine”, i-a spus el, „ce vrei să faci?” Amintindu-și schimbul de replici, Scarinci râde. De fapt, nu avea un plan. „Dar dați-mi timp”, i-a spus ea. „O să găsesc ceva.” Acel „ceva” avea să devină întregul stat Alabama, începând cu comitatul Chambers.
Operațiunea Wipe Out
Sărăcia rurală nu este doar un subiect de interes academic pentru Scarinci. S-a născut în 1962, în Cambará, un mic oraș brazilian aflat la aproximativ 200 de mile vest de São Paulo. Părinții ei au crescut „într-o sărăcie lucie”, spune ea. Familia i-a spus lui Scarinci că seamănă cu mama ei, care era hotărâtă și orientată spre a-i ajuta pe alții. „Femeia aceea”, spune Scarinci. „Știa cum să facă lucrurile.”
Când avea 8 luni, Scarinci a contractat poliomielită. Primise prima doză de vaccin dintr-o serie de două doze, dar nu se simțea bine când a venit timpul să o primească pe a doua. Nu vă faceți griji, i-a spus doctorul mamei ei; poate aștepta încă o lună. Dar între timp a izbucnit o epidemie de poliomielită, iar Scarinci a fost printre victime. Când a crescut, mama ei a luat-o cu ea din ușă în ușă, cu o ladă frigorifică plină cu vaccinuri. Scarinci ținea un discurs despre starea ei, iar apoi mama ei spunea: „Nu vreți să i se întâmple asta copilului dumneavoastră.”
Scarinci a știut de mică faptul că vrea să devină psiholog. Vedea asta ca pe o modalitate de a-i ajuta pe alții și are un talent firesc pentru conversație. După ce a terminat facultatea și a lucrat într-un spital de caritate din Brazilia, Scarinci a primit o bursă pentru a studia un an în Statele Unite. A ajuns să urmeze un doctorat la Louisiana State University din Baton Rouge, unde și-a cunoscut soțul. Plănuia să se întoarcă în Brazilia, dar mai întâi își mai dorea un lucru de bifat: „Știu că pare foarte superficial”, a spus ea. „Vreau o diplomă de la Harvard pe perete.”
La vârsta de 6 ani, Isabel Scarinci participă la o prezentare de modă în Brazilia natală.
Prin amabilitatea lui Isabel Scarinci
A obținut un stagiu clinic de un an la universitatea din Ivy League. La o petrecere pentru noii rezidenți, a stat de vorbă cu un psihiatru mai în vârstă care purta papion. Sudicii, i-a spus el, nu se descurcă prea bine la Harvard. Așa? a întrebat ea. Câți sudiști ați avut? „A spus: Am avut doi care nu au terminat”, își amintește ea, cu o ușoară sclipire în privire. „Mi-am luat berea, am ciocnit și am spus: Când vă măriți eșantionul, vom vorbi.”
Începea să simtă o parte din șovinismul îndreptat uneori spre Sud, unde Scarinci s-a întors, stabilindu-se în Birmingham și, în cele din urmă, rămânând definitiv în Statele Unite. Statutul statului Alabama ca un fel de glumă națională a apărut de mai multe ori în interviurile cu Scarinci și alții, care au spus că până și complimentele primite pentru planurile lor erau adesea încărcate de condescendență: Dacă Alabama poate să o facă ...
Totuși, aici există o întrebare legitimă: De ce Alabama și nu unul dintre celelalte 49 de state? Răspunsul pare să fie pur și simplu că Alabama a avut combinația potrivită de experți și susținători, în locurile potrivite: centrul medical de clasă mondială al UAB. Un aparat de sănătate publică la nivel de stat care oferă sprijin. Rotary Club din Birmingham și alți parteneri din comunitate care au intervenit pentru a crea legături între aceste instituții și constelația răspândită de furnizori de servicii medicale rurale și comunități vulnerabile care au nevoie de ajutorul lor.
În plus, un avocat al sănătății publice deosebit de energic. „Ca în cazul celor mai multe lucruri, dacă nu întrebi, nu se întâmplă nimic”, după cum spune Warner Huh. „Ceea ce a făcut Isabel a fost să ceară.”
Mutându-și atenția de la Sri Lanka la Alabama, Scarinci a decis să înceapă în comitatul Chambers, unde nevoia era cea mai mare — și unde nu cunoștea pe nimeni. Rotary a oferit prezentările necesare. În 2021, ținând un discurs la clubul din LaFayette, l-a întâlnit pe Butch Busby, care se pensionase recent din poziția de singurul dentist al orașului. Fost președinte al clubului, Busby a fost de acord să coordoneze campania la nivel local. În timp ce aceste eforturi erau în desfășurare, Nancy Wright de la Departamentul de Sănătate Publică din Alabama lucra deja pentru a crește atenția propriei divizii asupra cancerului de col uterin. Ea i-a abordat pe Huh și Scarinci; împreună, grupul a decis să convoace un summit, iar clubul Rotary din Birmingham și alți parteneri din comunitate s-au alăturat campaniei.
Prieteni în lupta împotriva cancerului de col uterin: (de la stânga) Warner Huh, un oncolog ginecolog care conduce departamentul de obstetrică-ginecologie de la University of Alabama at Birmingham; Nancy Wright, directoarea Diviziei de Prevenire și Control al Cancerului din cadrul Alabama Department of Public Health; Scarinci; și Bruce Rogers, președintele Rotary Club of Birmingham.
Credit imagine: Charity Rachelle
Desfășurat în toamna anului 2022 la Birmingham, summitul a marcat începuturile la nivel de stat ale Operation Wipe Out. Scarinci și Huh știau că discuția trebuia condusă de cei aflați în prima linie. „Una dintre lecțiile de viață pe care le-am învățat la acel summit este că nu poți presupune prin ce trec oamenii, furnizorii și pacienții”, spune Huh. „Trebuie să înțelegi care sunt aceste provocări și apoi să creezi o strategie, nu să creezi o strategie și apoi să o impui oamenilor.” Ei au auzit că furnizorii din mediul rural se simțeau trecuți cu vederea, că nu aveau acces la resurse, că pacienții lor nu aveau spitale locale la care să meargă în cazul unor rezultate anormale la screening.
„Nu există medici OB-GYN aici, în LaFayette”, spune Busby. „Cei mai mulți medici OB-GYN sunt în Auburn-Opelika”, două orașe aflate la aproximativ 25 de mile de LaFayette. „Acum, pentru mine, asta înseamnă doar un drum scurt. Dar cunosc chiar acum două persoane: merg la biserică împreună cu mine; sunt în vârstă. Au un venit fix foarte mic. Nu au vehicule.”
Strategia Wipe Out care a rezultat în urma summitului are trei direcții: vaccinare, screening și îngrijire de urmărire. Strategia presupune atât creșterea accesului la îngrijire medicală — prin școli, departamente de sănătate la nivel de comitat, clinici mobile și altele asemenea — cât și implicarea instituțiilor de încredere din comunitățile rurale pentru a ajuta la răspândirea mesajului. „Nu există bani pe masă — bani reali”, spune Scarinci. „Frumusețea acestui lucru constă în mobilizarea oamenilor care cred în misiune.” În acest sens, Scarinci speră să demonstreze un model care poate fi replicat de state, susținători ai sănătății publice și cluburi Rotary din alte părți.
Planul stabilește anul 2033 ca dată-țintă, dar va dura mai mult până se vor vedea rezultatele: Copiii care se vaccinează acum nu vor fi expuși riscului de cancer de col uterin decât peste încă câteva decenii. Iar pe termen foarte scurt, creșterea numărului de screeninguri poate însemna o creștere a cazurilor raportate.
Totuși, victoria este pe deplin realizabilă. Scarinci a văzut în timpul vieții sale o boală umană, variola, eradicată și altele, precum poliomielita, ajungând aproape de eradicare. Ea vrea să continue acest progres, ca mod de a onora moștenirea mamei sale. „Am întrebat-o înainte să moară: Te-ai gândit vreodată că vom elimina poliomielita?”, își amintește Scarinci. „Ea a spus: «Nu la momentul acela. Dar îmi făceam partea mea.» A văzut sfârșitul ei, aproape, înainte să moară. Este destul de impresionant. Să poți spune: «Am avut o contribuție la asta.» Nu mulți oameni pot face asta.” Dar există unii care, cu siguranță, o fac.
Această poveste a apărut inițial în numărul din noiembrie 2024 al revistei Rotary.