Loading component...

Paul Harris la vârsta de 3 ani, cam pe vremea când s-a mutat în casa bunicilor săi.
Rotary a început cu viziunea unui singur om — Paul P. Harris.
Harris s-a născut la 19 aprilie 1868 în Racine, Wisconsin, SUA. La vârsta de 3 ani, s-a mutat la Wallingford, Vermont, unde a crescut în grija bunicilor săi paterni. A urmat cursurile Universității din Vermont și ale Universității Princeton și a obținut diploma în drept de la Universitatea din Iowa în 1891.
În 1896, Harris s-a stabilit la Chicago și și-a deschis un cabinet de avocatură. Patru ani mai târziu, s-a întâlnit la cină cu colegul avocat Bob Frank în partea de nord a orașului Chicago. Au mers prin zonă, oprindu-se la magazine pe drum. Harris a fost impresionat că Frank era în relații prietenoase cu mulți dintre proprietarii magazinelor. Nu mai văzuse acest tip de camaraderie între oameni de afaceri de când se mutase la Chicago și s-a întrebat dacă exista o modalitate de a o valorifica, pentru că îi amintea de copilăria sa din Wallingford.
„Gândul a persistat că trăiam doar ceea ce li se întâmplase altor sute, poate mii, de oameni în marele oraș. ... Eram sigur că trebuie să existe mulți alți tineri care veniseră de la ferme și din sate mici pentru a-și construi un viitor în Chicago. ... De ce să nu-i adunăm laolaltă? Dacă și alții tânjeau după prietenie așa cum tânjeam și eu, avea să iasă ceva din asta.”
Harris a convins în cele din urmă câțiva parteneri de afaceri să discute ideea formării unei organizații pentru profesioniști locali. La 23 februarie 1905, Harris, Gustavus Loehr, Silvester Schiele și Hiram Shorey s-au reunit la biroul lui Loehr din centrul orașului Chicago pentru ceea ce avea să fie cunoscut drept prima întâlnire a unui club Rotary.
În februarie 1907, Harris a fost ales al treilea președinte al Clubului Rotary din Chicago. Spre sfârșitul mandatului său, a lucrat pentru a extinde Rotary dincolo de oraș. Unii membri ai clubului s-au opus, nevrând să-și asume povara financiară suplimentară. Dar Harris a perseverat, iar până în 1910 Rotary se extinsese în alte câteva mari orașe din SUA.
Harris a recunoscut nevoia de a forma o asociație națională cu un consiliu director executiv. În august 1910, rotarienii au ținut prima lor convenție națională la Chicago, unde cele 16 cluburi existente s-au unit în Asociația Națională a Cluburilor Rotary (astăzi Rotary International). Noua asociație l-a ales în unanimitate pe Harris drept președinte.

Stânga: Paul Harris, la vârsta de 28 de ani, la scurt timp după ce a început să practice avocatura în Chicago, în 1896.
Dreapta: Jean și Paul Harris urcă la bordul unei nave după ce au vizitat membri Rotary în Bermuda, în 1925.
La sfârșitul celui de-al doilea mandat ca președinte Rotary, Harris a demisionat, invocând probleme de sănătate și cerințele practicii sale profesionale și ale vieții personale. A fost ales președinte emerit prin decizia convenției, titlu pe care l-a deținut până la moartea sa.
La mijlocul anilor 1920, Harris s-a implicat din nou activ în Rotary, servind drept imagine publică a organizației. Pentru a promova afilierea și serviciul, a participat la convenții și a vizitat cluburi din întreaga lume, adesea însoțit de soția sa, Jean.
Harris a murit la 27 ianuarie 1947, la Chicago, la vârsta de 78 de ani, după o boală îndelungată. Înainte de moartea sa, a făcut cunoscut faptul că prefera contribuții către The Rotary Foundation în locul florilor. În mod coincident, cu câteva zile înainte să moară, liderii Rotary se angajaseră într-un efort major de strângere de fonduri pentru Fundație.
La aflarea veștii despre moartea sa, Rotary a creat Fondul Memorial Paul Harris ca modalitate de a solicita aceste donații. Membrii Rotary au fost încurajați să îl comemoreze pe regretatul fondator al Rotary contribuind la fond, care urma să fie folosit în scopuri apropiate de inima lui Harris. În cele 18 luni de după moartea sa, The Rotary Foundation a primit 1,3 milioane de dolari, ceea ce a ajutat la susținerea primului program al Fundației — burse pentru studii postuniversitare în străinătate.